Lumina de final de noiembrie

 Azi a fost soare. Printr-un colt al sufletului mi-a aparut nevoia de a sta in caldura lui, in vremurile astea in care ceea ce se intampla in societate aduce mai mult cu intunericul si cu frigul.

Cum nu puteam sa stau pur si simplu, mi-am resuscitat aparatul foto, chiar nu stiu nici eu cum si, cum l-am pornit cu mare greutate, nu l-am mai oprit, de teama sa nu "moara" iar. Drept urmare, am fotografiat cam tot ce se putea fotografia in gradina si urmeaza o serie de postari cu aceste fotografii. Comentez mai putin, caci titlul reda esenta a ceea ce vreau sa arat prin poze.

Basc sau bereta tricotata

Va spuneam in postarea anterioara, scrisa heheee, anul trecut, ca mi-am inceput un basc din firul de pe exteriorul conului. Intre timp, l-am si purtat o iarna intreaga, uitand (sau mai cinstit spus neavand nici o tragere de inima) sa il mai si postez pe blog.

Valentina mi-a adus aminte zilele trecute de promisiune, asa ca azi, profitand de faptul ca e duminica si nu pot face treaba, m-am invrednicit si am facut si pozele necesare.

Pozele n-au iesit cine stie ce, caci sunt facute cu un aparat ale carui setari nu le stapanesc, dar pe care nici n-am rabdare sa le studiez, asa ca ma voi multumi cu orice fel de comentarii voi primi, caci imi asum consecintele :))

Schema de lucru am luat-o de la Senpolia. Am adaptat-o la dimensiunile capului meu, facand esantion de lucru pentru calcularea numarului de ochiuri si ajustand ulterior, caci iesise, totusi prea larga. In final a iesit aproape de optim, caci daca faceam cu 10 ochiuri mai putin, m-ar fi strans. Asa, sta fara sa ma stranga aproape deloc. A tinut de cald in masura in care nu a fost atat de frig afara iarna asta. 

M-am gandit s-o fac de ras

De fapt, acest lucru mi-a fost sugerat, nu m-am gandit eu singura sa fac maimuta de ras, cu toate ca daca am pozat-o, e clar ce aveam in minte :))
Asadar, in plina campanie agricola, ca daca e sambata si e un pic de pauza de la ploaie, se sapa si se pun seminte in pamant, s-a gasit un mare ajutor de nadejde!
Nici bine nu facusem brazda, ca ia uitati-va si voi ce sant bun de odihnit oasele s-a dovedit a fi:

Missie. Relaxare totala.

E vremea lor, a plosnitelor?

Ca am gasit ieri un manunchi de plosnite pe o planta (Motul curcanului cred ce este, un Amaranthus) si erau atat de multe, ca m-am cam speriat.
Ca toate fiintele, cand vrei sa le fotografiezi se retrag strategic, asa ca tot ce am putut sa prind cu telefonul au fost pozele astea:

Coreus marginatus

 Si cum am cautat sa vad ce este, am descoperit ca o cheama plosnita sura (Coreus marginatus) sau plosnita de stevie (in traducere libera din engleza - dock bug)  si ca ar manca preponderant stevie si macris (genul Rumex). Cum eu nu mai am stevie prin curte, s-au apucat de altceva.

Butasirea trandafirilor

Cred ca am repurtat un succes in materie de butasire.

Acum vreo doi ani am rugat o colega sa-mi aduca si mie, parca prin toamna, cativa butasi din trandafirul ei urcator galben supraspectaculos. Ea il cumparase de la supermarket, din gama aia de 5 lei/buc, dar avand ea la casa ei un pamant extraordinar, a reusit sa faca din acest trandafir o coloana inalta de vreo 2 m, bogata si cu puzderie de flori, de mi-a luat piuitul. Am rugat-o acum sa imi dea poze cu aceasta minune a naturii. Iata-le:

Anul acesta se pare ca, dupa o iarna in care a cam inghetat, minunatul ei n-a mai crescut la fel de inalt, dar tot frumos este, alaturi de celelalte minunatii de trandafiri pe care ii are colega mea, mare iubitoare de flori:

Evident, nu m-am putut abtine si i-am cerut sa-mi dea si mie din cel galben. Voi n-ati fi facut la fel? Ea mi-a adus vreo cateva crengute care au avut flori in varf. Eu le-am taiat "motul", frunzele le-am taiat pe jumatate si am lasat vreo 3 sau 4 noduri, apoi pe unele le-am infipt in pamantul de langa bolta de vita de vie, pe altele le-am infipt mai intai in niste cartofi, apoi in pamant si le-am acoperit pe fiecare cu cate un bidon de plastic taiat. In scurt timp, sub bidonul celor din cartofi aparuse o mare de verde, de am crezut ca mama-mama ce trandafir grozav creste in "sera" aia a mea, dar s-au dovedit a fi numai frunzele cartofului! Trandafirul poate ca ar fi reusit si el sa prinda ceva radacini, dar in locul unde era el s-a aruncat multa zapada, bidonul de plastic s-a deplasat si ce era sub bidon a murit.

In celalalt bidon, insa, nu parea sa se intample nimic. Spre primavara, prin mai sau iunie, am indraznit sa scot bidonul si am constatat cu uimire ca erau cateva frunzulite fragede pe crengutele puse in toamna in pamant. Peste vara bietul trandafiras a facut si fainare si era asa de amarat, incat m-am simtit datoare sa il protejez cu crengute puse in jurul lui, ca sa nu-l calce pisicile. L-am stropit cu apa cu lapte acru, i-am pus compost la radacina, l-am oblojit cum am putut. In toamna urmatoare i-am pus iar bidonul peste el, iar in asta primavara am considerat ca s-a prins destul de bine.

Acum cateva zile am observat ca avusese si o floare! N-am mai gasit decat staminele, petalele ii cazusera inainte sa apuc sa le vad, dar azi dimineata ... surpriza! S-au gandit sa iasa prin grilaj, sa fie sigure ca nu le mai ratez! Si da, va fi si la mine un trandafir urcator superb, chiar daca acum este mititel, inalt nici cat roata de la masina si fragil:

Am scris cam mult, dar imaginile din curtea colegei mele sper sa va umple de placere, pe cele care iubiti florile :)

Vietati de mai

Intr-o zi m-a vizitat o randunica. M-am trezit cu ea in veranda si, dupa ce s-a zbatut in sticla ferestrei, s-a urcat pe bara de la perdea si s-a odihnit acolo pret de vreo jumatate de ora. Apoi a disparut, probabil a iesit pe usa pe care am lasat-o deschisa pentru ea.

 Ieri am iesit pe-afara cu aparatul si am facut cateva poze vietatilor pe care le-am intalnit in cale. Nu-s toate, desigur, ci doar cele care "au stat" la poza:

In prima poza, pe un bujor si langa valeriana rosie, era un paianjen albicios pe care Armeria probabil l-ar identifica repede si ne-ar spune si noua despre el. Mai incolo, pe un alt bujor, l-am gasit pe fratele lui, care facuse deja o victima. Pacat ca victima e din randul insectelor bune:

 

Si in cele ce urmeaza va arat numai rezultatul "muncii" altor vietati, care imi mananca multe plante din gradina, dar care nu se vad. Or fi limacsii, melcii, vreo insecta, nu stiu, dar panselutele sunt devorate sistematic.

Mai am bondari, albine, viespi, vrabiute, pitigoi, cotofene, pisici, caine. Nu le-am facut poza de data asta. Poate in viitor.