Se afișează postările cu eticheta impotriva plictiselii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta impotriva plictiselii. Afișați toate postările

miercuri, 24 aprilie 2019

La Baile Olanesti

In luna martie am fost un weekend la Baile Olanesti.
Pe Dealul Negru am intalnit acest catel, care avea ochii nu doar de culori diferite, ci si deosebit de interesante! Cel care pare bej, era, de fapt, aproape alb! N-a vrut el sa stea la poza nicicum, asa ca greu va puteti da seama de culoarea reala, dar era uimitoare, va spun!
Apoi, in statiune, dincolo de relaxarea indusa de statul la spa doua zile la rand, m-am bucurat si de o plmbare pe malul raului Olanesti, pe promenada special amenajata, marginita pe cealalta latura de versantul propriuzis al muntelui. Am admirat natura care se trezea la viata si am reusit sa vad cate ceva:
Crucea Voinicului sau Popâlnic iepuresc (Hepatica transsilvanica)
Nici n-am stiut ca e specie ocrotita, dar am aflat de aici, cautandu-i numele frumoasei floricele.

Pa raul cu curenti destul de puternici se plimbau agale doua ratuste, care au traversat apa cum traversam noi bulevardul.
La plecare, am trecut pe la Manastirea Cotmeana, unde am vazut picturile cu draci. Mai multe despre manastire puteti citi aici. Interesanta mi s-a parut nu doar pictura, ci si vechimea manastirii: dateaza de la 1388!
Pentru bucuresteni recomand din suflet schimbarea destinatiilor de weekend de la Valea Prahovei la zola Olanestiului! Este mult mai relaxant.

sâmbătă, 20 aprilie 2019

M-am gandit s-o fac de ras

De fapt, acest lucru mi-a fost sugerat, nu m-am gandit eu singura sa fac maimuta de ras, cu toate ca daca am pozat-o, e clar ce aveam in minte :))
Asadar, in plina campanie agricola, ca daca e sambata si e un pic de pauza de la ploaie, se sapa si se pun seminte in pamant, s-a gasit un mare ajutor de nadejde!
Nici bine nu facusem brazda, ca ia uitati-va si voi ce sant bun de odihnit oasele s-a dovedit a fi:
Missie. Relaxare totala.

miercuri, 11 octombrie 2017

Alta mirare

Cateodata merg acasa cu maxi taxi. Il iau de la capat, asa ca de cele mai multe ori prind loc.
Ieri am gasit loc in fata (cobor printre primii si e important sa stau cat mai in fata, ca pe parcurs se aglomereaza mai ceva ca o conserva de sardine in suc propriu), dar nu pe scaunele solitare, ci pe cele duble. Pe primul scaun solitar statea un pusti de liceu, cu freza cum altfel decat data cu fixativ. Se uita unde altundeva decat pe telefon.
Inainte cu cateva minute de plecare, se urca in maxi un alt pusti, tot de liceu, cu freza tot data cu fixativ. Il vede pe cel din fata, il saluta. Cel ce statea jos se bucura ca-l vede. Schimba cateva cuvinte, apoi dau o raita cu privirea, incercand sa isi gaseasca doua scaune alaturate, sa stea impreuna. Nu gasesc. Ma uit la ei si le propun sa  facem schimb, caci scaunul de langa mine mai era inca liber. Accepta ei cu mare entuziasm, cu saru'mana si restul.
Ce fain, imi zic, doi pusti de liceu care stiu sa socializeze, sa multumeasca, sa ...
Cand ma uit la ei peste cateva minute, fiecare e cu casti in urechi si cu ceva pe telefon, destul de interesant incat sa le capteze intreaga atentie. Unul sta intr-o pozitie ca litera G, celalalt sta ceva mai drept.
De ce? De ce s-au mai chinuit sa isi gaseasca loc unul langa altul? De ce nu se  mai desprind de nenorocitul asta de telefon? Nici cand ar putea schimba o vorba cu un prieten drag porcaria asta de smartphone nu-i lasa sa se bucure de oamenii in carne si oase si le strica si postura, predispunandu-i  la spondiloze cervicale si alte nenorociri? De ce? 

luni, 20 iunie 2016

De prin gradina

Daca tot am stat acasa si de doua zile nu pot sa fac mai nici un fel de treaba, am zis sa scot aparatul foto la plimbare. Prin gradina trandafirii s-au trecut, dar au inflorit crinii:

Care fac risipa de polen
Si cand ma delectam eu asa mai bine cu ei, ochii mi-au cazut pe leustean, care era un pic mai incolo si care parea ca era gazda a ceva ciudat:
Daca va uitati cu atentie, undeva in coltul din stanga jos e ceva maroniu. Cei sensibili sa nu se uite mai departe, caci o sa bag un pic groaza in voi :)
Ei bine, acel ceva maroniu e o paianjenita mama:
Care, vazuta de aproape, e chiar draguta :))
Si daca facem crop pe poza si ne uitam cu atentie, ii putem vedea si ochii:
Ei bine, cat am fotografiat eu ciudatenia dintre frunze, ea nu s-a miscat de acolo.

Ciudatenia, adica puii de paianjen stransi intr-un ghem
Initial, dupa ce mi-am dar seama ca ciudatenia era un ghem de pui de paianjen stransi unii in altii, am vrut sa ii desfac dintre frunze si sa ii omor, dar apoi m-am gandit la biata lor mama si nu le-am mai facut nimic. Acum, daca ei ma vor invada si ma vor manca de vie, sa le fie rusine :))
Nu cred ca mi se va intampla asta, insa, pentru ca am vazut mergand pe plasa lor o ganganie care n-a patit nimic:
Si gata cu filmele de groaza. Ca sa mai calmez sufletele, o sa va arat niste flori. Anul asta a aparut din nou gura leului, pe care anul trecut o pierdusem:
O kalanchoe rosie singuratica:
Nalba, care pe an ce trece se face tot mai albicioasa:
Si un trandafir cumparat si pus in toamna, care am uitat  ce este, dar il suspectez ca si el ar fi de dulceata, caci asa miroase. A facut trei flori, taman la fix, caci celelalte se cam epuizasera si am mai apucat, cu ajutorul lor, sa mai fac o ultima trandafirata.
Si o mazare surpriza, pe care mi-a dat-o o colega, dupa ce m-am plans ca pe aia din plicuri mi-au mancat-o melcii inainte sa apuce sa iasa si care s-a dovedit a avea flori colorate:

In ultima poza e sporul-casei in stanga si o muscata in dreapta. Mi-s dragi pentru ca-s facute din seminte din plic si tin asa, inflorite incontinuu, de vreo doi ani, sau poate trei, nu mai stiu.
Sper ca nu v-am oripilat prea tare :) Oricum, activitatea pe bloguri e slaba tare si nu ma astept sa citeasca multa lume postarile astea, dar daca totusi o face cineva, m-ar bucura sa lase un semn al trecerii pe aici, fie si numai bifand casutele alea din josul paginii, ca altfel ma asurzeste ecoul :)))

luni, 22 februarie 2016

Test de personalitate

Nu stiu daca stiti de el, dar il pun aici, ca sa-l vada cat mai multi:

https://www.16personalities.com/ro/test-de-personalitate-gratuit


E fain. Mie mi-a iesit ca sunt "aparator" :)
Voua?

vineri, 22 ianuarie 2016

Veniti la petrecere?

Gabriela organizeaza un Blog Party la ea, pe http://stilorganizat.ro/?p=4185. Tot ce trebuie sa faceti e sa intrati mai intai acolo, iar de acolo va indruma ea. Este simplu, chiar si pentru una mai grea de cap ca mine, sa priceapa ce are de facut. Dovada ca am priceput o s-o aveti chiar acolo :)

luni, 26 octombrie 2015

Negru in replica

Simona publica in urma cu ceva vreme o postare numita "Negru". Acolo e vorba despre Masha. Iat-o si pe sora-sa, Missie:
 
Ce ziceti, seamana surorile?

miercuri, 12 noiembrie 2014

Sa ma laud, zic :)

Nu stiu cate dintre voi sunteti familiarizate cu celalalt blog al meu (http://taceriferecate.blogspot.ro/), dar acolo am tot povestit aventurile mele in ale soferiei.
Pe scurt, sunt nu doar o incepatoare, ci si o mare fricoasa la volan. Sunt genul careia ii e frica non stop sa nu i se intample vreo belea daca nu vede o pietricica pe carosabil si n-o ocoleste, sau daca nu vede la timp frana celui din fata, sau daca nu-l vede pe ala din dreapta etc. Intelegeti voi ...
Ei bine, trebuie insa sa ma mai si laud cu cate ceva, asa ca trebuie sa spun cum am evitat eu aseara sa calc un catelus!
Ei bine, da. Conduc de aproape o luna, zi de zi, pe DN1. La intoarcerea acasa e deja intuneric. La iesirea din Otopeni e o portiune de drum foarte prost (daca nu deloc) luminata. Eu de obicei mai incetinesc pe-acolo, dar nu mult, ca sa nu-i deranjez pe cei din spate. Aseara am observat cum in fata mea, la o oarecare distanta, pe partea dreapta, se miscau niste siluete negre. N-am incetinit, dar am observat scena atent: un grup de trei tineri mergeau pe langa carosabil, iar o haita de caini care-si fac veacul pe acolo se agita sa-i muste, sau nu stiu ce sa le faca. Dintre caini am vazut un prostanac de catel cum alerga mai tare si mai haotic decat ceilalti si am intuit ca traiectoria lui se va intersecta cu a mea, asa ca am franat pana la oprire, care s-a produs la nu mai mult de juma'de metru de catelandru, inca nedumerit de farurile ce-i intrau in ochi.
Povestea asta n-a durat mai mult de cateva zeci de secunde, dar, desi m-am speriat foarte tare, am fost foarte multumita ulterior ca nu l-am calcat (daca nu franam ATUNCI il calcam clar).
Cu toate astea, trebuie sa recunosc ca n-am respectat ce m-a invatat instructorul la scoala de soferi. Am franat instinctiv, fara sa ma asigur ca  nu-l voi pune pe cel din spatele meu in imposibilitatea de a frana si el la timp. N-am avut pe nimeni in spate atat de aproape de mine incat sa nu vada franarea mea. Am avut noroc, si eu si catelul. 
Uite-asa imi fac eu mana la condus, desi inca n-am ajuns sa spun ca-mi place si nici nu cred c-o s-ajung curand.

Si ca sa nu ma abat foarte tare de la specificul blogului, am sa va mai marturisesc inca ceva: nu-mi place deloc alaturarea culorii roz/rosie de bleu/albastru. Mi se strepezesc dintii cand o vad, nu stiu de ce, desi e foarte apreciata in randul femeilor. Spre exemplificare, intrati pe site-ul lui Cath Kidston si o sa intelegeti despre ce vorbesc. Este combinatia de culori care o defineste si, desi imi place ce vinde ea, nu pot sa spun ca mi-as cumpara ceva in aste doua culori.

Voi aveti vreo combinatie de culori care sa nu va placa?

duminică, 3 februarie 2013

Despre fire

Asta este o postare pentru lucrul de mana.
Mai intai am de spus ceva pentru cele care cos goblen.
Fetelor, daca nu vreti sa comandati mouline-ul Anchor online si vreti sa-l cautati prin magazine, sa nu va luati dupa cei de pe site-ul Coats Romania. Merceriile date acolo nu sunt adevarate. Eu nu am gasit decat la merceria Steluta de langa biserica Baratiei din centru. Am fost si la Magazinul Victoriei, si la standul din Carrefour ... nu au.

Apoi o sa le arat ceva fetelor care croseteaza.
Exista un blog http://sewritzytitzy.blogspot.ro/. Dawn, fata care-l scrie, croseteaza cu atat de mult bun gust incat mi-a facut o pofta nebuna de crosetat .... tadaaaam ..... sa nu dati cu pietreee ...... MILEURI! Ei bine, da, mileuri. Daca o sa va plimbati pe la ea prin blog o sa vedeti. Acestea fiind zise, m-am decis sa-mi caut si eu niste bumbac colorat pentru mileuri, dar online n-am gasit mare lucru. Nici pe la merceriile de la Obor, nici la cea din Carrefour. Abia la Magazinul Victoria am gasit ceva ce s-ar potrivi, cat de cat:

Nu m-am indurat sa iau decat aceste doua gheme, caci nu-s chiar ieftine (6 lei, 50 g/300 m) si daca nu ies frumos mileurile? Abia astept sa incep, dar azi e sarbatoare, maine e duminica, luni, miercuri si vineri ajung seara tarziu, asa ca abia marti daca o sa pot sa incerc ceva. Pana atunci incerc sa gasesc pe net mileuri care sa-mi placa. In cautari, am dat peste un blog dragut foc (via http://mirincondecrochet.wordpress.com/): http://www.vjazali.ru/. Aici am gasit cateva modele superbe, din care o sa va arat ce am selectat si o sa va rog sa-mi spuneti parerea voastra - pe care sa-l fac din portocaliul acela? E de ajuns sa-mi spuneti numarul pozei:
Poza 1:
 Poza 2:
  Poza 3:
  Poza 4:
  Poza 5:
  Poza 6:
  Poza 7:
  Poza 8:
  Poza 9:
  Poza 10:
  Poza 11:
 Asadar, care v-ar placea voua mai mult si mai mult, daca v-ar placea mileurile? :))

joi, 20 decembrie 2012

Felurite bloguri stil Ikea

Sunt fascinata de femeile "nordice" care isi fac blog. Mai bine spus, sunt fascinata de stilul lor, de culorile pe care le folosesc, de felul lor de a-si face fotografiile. Le spun "nordice" pentru ca se apropie teribil de tare de stilul Ikea. Un foarte bun exemplu si poate ca si celebru este MIA'S LANDLIV, despre care am mai scris atunci cand si-a inchis blogul. Link-ul il gasiti la mine in blogroll. Celebritatea ei se datoreaza, probabil si faptului ca scrie postarile in engleza si astfel isi mareste publicul.
Pe parcursul timpului am mai gasit, insa si alte "nordice" cu blog, la fel de fascinante ca Mia. Un astfel de exemplu este si erdbeerdiamant, din Germania. Are un blog intr-o limba pe care nu o inteleg catusi de putin, dar cu fotografii care pe mine ma fac sa visez. Iata un singur exemplu, ales poate la pura intamplare, caci toate pozele ei sunt grozave:
Va invit sa treceti pe la ea si sa mai treceti si pe aici, caci pe masura ce va trece timpul, voi mai completa lista de bloguri ale "nordicelor". Pana atunci, iata ce cuprinde ea:
http://erdbeerdiamant.blogspot.ro/
http://versponnenes.blogspot.ro/


Completari:
1. de la DANI: http://lavickovasona.blogspot.gr/ superbe pernute si inimioare din materiale vintage
2. de la Corina:  http://junkchiccottage.blogspot.ro/  desi e mai mult pe stilul shabby chic decat ikea, dar se incadreaza cel putin la gama de culori

vineri, 28 septembrie 2012

Cu siguranta flori, culori

Cam asta am eu in toamna asta prin curte:

Liliacul, care a inflorit la sfarsitul lui august si a facut si lastari!
 

 Lobelia supravietuitoarea de anul trecut.
 Un aster imbarligat cu rochita randunicii care a facut un mucegai pe frunze de zici ca-i dat cu faina. Urat.
 Mandretea mea de trandafir galben, pe care acum doi ani l-am mutat de la locul lui si s-a suparat, de n-a mai facut flori anul trecut.

 Dovleacul, pe care initial l-am crezut castravete, apoi am sperat ca-i dovlecel. Ce pot sa fac cu el? Cand stiu ca-i copt?