Acuma ce mai e?

Sau, cu alte cuvinte, ce se mai intampla prin zona mea?
Pentru inceput, o sa va arat o serie de poze cu florile mele si din luna mai si din luna asta:

In poza asta se vede un trandafiras ce pare roz, dar de fapt era lila. Ciudatenia e urmatoarea: am adus acum trei ani butasul de la socrii mei. Anul trecut a facut un firicel anemic, dar care a avut in varf un trandafir! L-am protejat, l-am cocolosit, i-am hranit pamantul cu bunatati. Anul asta a facut tot o singura floare, pe aceasta. N-as fi taiat-o pentru vaza, dar problema e ca, trecand cu mai putina grija pe langa el, cineva l-a atins si el pur si simplu s-a frant de la baza, la nivelul solului. Cred ca l-am pierdut definitiv. In fine, continuarea e ca dupa ce s-au ofilit florile, am pus vaza intr-un loc nou. Cineva a trecut pe acolo si a atins-o si ea s-a spart! Pe ea sigur am pierdut-o definitiv.

Kalanchoe portocalie nebatuta, in varsta de cateva luni. Pe floarea din mijloc e o gazuta, o vedeti?

Kalanchoe galbena batuta, in varsta de trei ani. Anul trecut nu a inflorit.

Floarea de la indrusaim. E modesta, dar pe mine ma bucura, caci am cautat mult planta asta. Daca a inflorit, inseamna ca ii e destul de bine.

Floarea de la o muscata curgatoare. Aici pare rosie, dar e de un grena catifelat.In poza de jos se vede mai bine:

In galeata este liliacul galben cumparat la sfarsitul iernii, pe care n-am avut curajul sa-l pun direct in pamant. In casa i-a mers bine, a facut frunze, dar cand l-am scos afara, a suferit. Acum pare sa-i fie bine si in toamna o sa-l pun la locul lui in pamant.

 Nu, n-am pus aceeasi poza de doua ori. Vedeti diferenta? :)

Aici se pare ca se dadea o petrecere ... Se vede si in filmuletul de mai jos, pe care va sfatuiesc sa-l ascultati cu castile, daca aveti:

Anul trecut ma plangeam in postarea asta de buruiana numita Cinci degete. Anul asta i-am dat in cap cu erbicid, in mai multe randuri si cu mai multe feluri, ca nu se mai putea. Chiar si asa, inca mai traieste pe sub alte plante pe care le-am ferit cat de cat. Pana si pe Max l-am plictisit cu ea :)

In poza asta se vede ... ca nu se mai vede zmeura. De la Max incoace, pe langa gard, ar fi trebuit sa fie zmeura. Nu mai este decat de la el incolo, asadar jumatate a pierit. De ce? Habar nu am.

Aici pun dovada ca am si eu niste marar, ceea ce e maaaare branza, caci e tare fitzoasa aceasta planta, intr-un an reusesc sa obtin un pic, in alt an nu se face neam. Chiar si cand se face, e anemic rau. Aici sta pe langa niste Borago, pus in premiera si pe care abia il astept sa infloreasca, pentru ca mor dupa culoarea lui. Azi mi-am pus si in salata cateva frunze. Au fost bunicele.

Acesta este cel de-al doilea strat inaltat al meu. Am plantat in el vreo 9 fire de rosii si cam tot atatea de ardei iuti. Vreau sa rotesc culturile an de an. Nu voi avea multe optiuni, caci nu mai pun decat fasole, rosii, ceapa, dovlecei, ardei iuti. Cu toate astea, pe terenul unde am avut anul trecut rosiile, printre plantele de fasole au aparut spontan plantute de rosii. Le-am lasat, sa vedem ce se va intampla cu ele. Deocamdata par foarte vanjoase.

Acesta a fost un soi de rezumat a ceea ce se mai petrece in jurul meu. Pe mine ma tine in priza, in fiecare zi ma uit sa vad ce s-a mai intamplat si mereu ma mir ce greu cresc plantele :)

A! Sa nu uit! Reiau seria de postari cu "ploaia", caci se pare ca anul asta iar va fi un fenomen rar. Pe la mine n-a mai plouat din aprilie, cu exceptia zilei de 4 iunie, pe care o consemnez aici.
ACTUALIZARE: a plouat si pe 10 iunie.
Intre 10  si 17 iunie au mai cazut cativa stropi cand si cand, care abia au udat suprafata (in galeata se strangea apa de-o palma doar), dar azi dimineata, pe 17, a plouat cu bulbuci, mult, indelung.
Intre 19 si 21 iunie a plouat binisor. A fost si foarte frig.

Achizitii

Stiti ca, de cand m-am lasat de fumat, am facut o pasiune pentru "cioburi", cum le zice o prietena de a mea. Portelan, sticla, cristal, am ajuns sa imi doresc atat de multe, ca as mai avea nevoie de o casa ca sa am unde sa le pun.
Pana acum am achizitionat de aici urmatoarele:

Am mai facut comanda de ceea ce urmeaza. Daca ajung in regula, pun si linkul:

 Si datorita unei bloggerite, al carei blog nu mi-l amintesc in momentul asta (gata, mi l-am amintit!), dar o sa-l caut si o sa-i multumesc acolo, am descoperit-o pe o doamna de la care am cumparat asa:

Si acum, pe langa niste butasi de trandafiri de dulceata (daca va reusi sa imi faca rost), i-am spus sa mai puna in pachet si astea:

N-au fost foarte scumpe, sa nu credeti ca sunt atat de risipitoare, pentru ca stau mult si caut in asa fel incat sa nu fie o poala de bani, dar nici tampenii sa nu fie. Voi ce ziceti, va plac?

Portelanuri de vis

Descoperit via e-mail, site-ul urmator mi se pare de o frumusete de vis. Navigati si voi pe acolo, ca sa vedeti portelanuri cum nu v-ati fi inchipuit vreodata ca exista!
http://www.franzcollection.com/

Sarbatori fericite!

Sa aveti un Paste cat mai luminos! Iepurasul sa fie darnic cu voi si cu cei dragi voua, sa aveti parte de vreme buna ca sa puteti sta afara, la soare, in gasca mare, la gratare!


Am incercat sa salvez cateva din fotografiile din acest link, dar n-am reusit, asa ca va rog pe voi sa intrati acolo si va garantez ca sunt cu adevarat un rai al portelanului. Aici va puteti clati cu adevarat ochii.

Desi nu sunt chiar ca cele din "rai", o sa vi le arat si pe ale mele, ca sunt frumoase si ele si imi sunt dragi foc:

Asta e cescuta din setul chinezesc de 2. Asa e farfuriuta, patrata si inaltata, nu distorsioneaza aparatul foto :)
In spate dreapta se vede o alta cescuta, de cafea, dintr-un serviciu primit acum vreo 14 ani si nefolosit niciodata, pentru ca e un portelan aproape transparent si mi-e teama sa le ating. Apoi, cine mai bea cafea in ziua de azi din cescute atat de mici?

Asta e o cescuta, tot dintr-un set de 2, adusa de mine din Coreea de Sud. Nu le-am folosit, tocmai pentru ca imi sunt dragi ca amintire, dar chiar si asa, una din farfuriute s-a spart in 2 bucati. Desi se spune ca nu e bine sa pastrezi cioburi in casa, este evident ca nu m-am indurat sa o arunc, asa ca am lipit-o si in continuare sta cuminte in vitrina.

Ei, asta e cescuta de la Zara Home, din care chiar am baut azi nessul.

Paste fericit tuturor!

De clătit ochii

De câtva timp am o nouă obsesie - ceşcuţele de ceai din porţelan. Obsesia s-a născut intrând mai întâi pe site-ul de care vă povesteam mai jos, de acolo pe altele similare şi uite-aşa m-am trezit dorindu-mi să am şi eu minunăţii de ceşcuţe ca acestea de mai jos:

Acestea, ca şi toate celelalte care vor urma, sunt de pe un site englezesc, ceea ce nu e deloc surprinzător, nu? Surprinzătoare au fost pentru mine preţurile lor ...

Vestea bună este că ieri am fost în oraş să caut aşa ceva şi ghiciţi ce! Am găsiiiiiiiiit!

E plină piaţa de seturi de câte 2 ceşcuţe cu farfuriuţe, chinezeşti, la preţuri de 45, 52 sau 57 de lei. Cu toate astea, mi-a fost greu să mă decid pe care să-l cumpăr, pentru că parcă le lipsea ceva ... Până la urmă am găsit un set, pe care o să îl fotografiez într-o zi şi o să vi-l arăt.

Apoi, am găsit minunatul magazin Zara Home, care are ceşcuţele perfecte, ca cele de mai sus. Costă mai mult însă, 35 lei o ceaşcă şi o farfurie, dar cum tot m-am lăsat de fumat, de banii economisiţi o să-mi cumpăr în fiecare lună câte un set, că sunt topită după ele. Vouă ce vă place să aveţi prin casă, aşa, ca pentru sufletul vostru?