Zambiliti, va rog!

 Am multe zambile prin curte. Cele mai multe sunt de la cei de la care am cumparat casa. Sunt perene si nu-mi bat capul cu ele prea mult.

Altele sunt din cele puse de mine. La inceput au fost o minunatie, mari, cred ca si batute. Apoi s-au "simplificat" de la an la an, dar tot imi plac.

In toamna am pus pe doua petece de pamant ceva bulbi. I-am pus si am uitat de ei. Acum, unii au facut flori (zambilele) si altii stau sa infloreasca (lalelele, care-s curioasa cum vor fi, ca am uitat ce-am pus). Alti bulbi n-au facut decat frunze (muscari). 

Ei, zambilutele puse in toamna m-au incantat maxim. Au culori aparte - un grena, un galben si un somon. Iata-le, urmate apoi de cele obisnuite, din care am prin toata gradina.

Cam asa arata gradina in ansamblu, primavara (e perioada in care e cea mai frumoasa):

In ultima poza l-am prins si pe Max, care e batran si bolnavior :(

Lumina de final de noiembrie

 Azi a fost soare. Printr-un colt al sufletului mi-a aparut nevoia de a sta in caldura lui, in vremurile astea in care ceea ce se intampla in societate aduce mai mult cu intunericul si cu frigul.

Cum nu puteam sa stau pur si simplu, mi-am resuscitat aparatul foto, chiar nu stiu nici eu cum si, cum l-am pornit cu mare greutate, nu l-am mai oprit, de teama sa nu "moara" iar. Drept urmare, am fotografiat cam tot ce se putea fotografia in gradina si urmeaza o serie de postari cu aceste fotografii. Comentez mai putin, caci titlul reda esenta a ceea ce vreau sa arat prin poze.

Calugarita?

 N-am mai scris de un secol, dar asta este poate pentru ca nici n-am mai avut ceva deosebit de aratat. Acum, ca a aparut, o sa v-o arat si voua si o sa studiez mai incolo despre ea, daca gasesc ceva.

Pana una-alta, eu cred ca este o calugarita, dar mi-ar placea sa primesc si o confirmare de la cei mai priceputi dintre voi,

Pozele sunt facute cu telefonul, aseara, la lumina unui bec, deci calitatea lor nu e cea mai buna, desigur, dar tot se intelege ceva din ele.

Asadar, ce ziceti, e calugarita?

Boli si daunatori la vita de vie

Daca pana anul asta suspectam ca vita noastra de vie are filoxera, anul asta am gasit pe cateva frunze forma inversa a filoxerei, adica basicarea pe partea superioara a frunzelor, nu pe cea inferioara.

Cautand pe net, am gasit ca ar putea fi atacata de acarianul galicol, care ii provoaca boala numita erinoza.

Iata pozele:

Pe dosul frunzei se vad zone albe, fainoase.

Basicarea in erinoza se produce pe fata frunzei.

Alta frunza atacata.

 In tot cazul, de vreo cateva zile curtea ni s-a umplut de panze de paianjen, ceea ce ma face sa cred ca vremea a fost prielnica inmultirii acestor fiinte, drept pentru care vom lua cateva masuri de combatere, caci nu imi place sa imi impart inegal habitatul cu ei :)

Orice idee noua ar fi apreciata

Dragilor, nu mai pot cu limacsii astia!

De cand ploua, deci de cel putin doua saptamani, nu exista zi in care sa nu ies, dupa ploaie, la vanatoare de uratenii din astea. Omor zilnic 30, 40 de bucati. Cand sa zic si eu ca hop, i-am mai starpit, ma trezesc ca apar la fel de multi in alte parti ale gradinii, unde pana atunci nu fusesera.

Mananca tot! Imi cumparasem petunii, iar doua le pusesem intr-un ghiveci, intr-un colt insorit al gradinii. Restul - pe un suport de flori de la Ikea, in alt loc din curte. Ieri dimineata, dupa ce cu o zi inainte facusem macel printre ei, nu mi-am mai gasit petuniile din coltul insorit!

Cand m-am dus la cele din suport, am innebunit! In fiecare ghiveci era cel putin o imputiciune din asta, in unele erau mai multi! Deja devorasera buna parte din flori.

M-am gandit sa ma duc si la floarea pasiunii, recent cumparata, nu ieftina, pe care o pusesem pe buturuga cu ciuperci din postarea anterioara. Cand am vazut si pe ea 3 limacsi flamanzi, iar pe buturuga alti trei urcand grabiti spre floare, am cedat psihic. 

 Am curatat floarea cat am putut de bine, dar cand am vrut sa mut ghiveciul in alt loc, am constatat ca sub buza lui aveam patru limacsi!

 Uite ce mi-au facut si din biata fasole:

Nu mai stiu, nu imi dau seama ce ar trebui facut ca sa scap odata de monstrii astia.

Daca aveti orice idee "out of the box", caci from the box am tot aplicat (am pus tone de optimol, am pus capcane cu bere, am pus niste granule de la Lidl, ii vanez si ii dau cu sare, ii adun pe unde ii prind, am eliberat solul de buruieni), dati-mi de stire. 

Numai bombele nu-s apreciate, caci n-am chiar atata teren incat sa nu-mi afecteze si casa :)

De mai demult si de acum

De cand n-am mai scris pe blog s-a schimbat si interfata, vad :)

N-am mai scris din multe motive, neimportante, dar mai ales pentru ca nu mai pot face poze faine, caci nu-mi mai place aparatul pe care il am acum. Asa ca, nemaifacand poze, nu am cum sa fac postari. Cu toate astea, se mai intampla prin curtea si drumurile mele cate ceva ce nu pot sa nu imortalizez si atunci apelez la ... telefon, de aceea calitatea pozelor urmatoare lasa de dorit, dar macar se vede ceva in ele.

Incep cu cele mai vechi poze, de prin martie-aprilie, cand in jurul unei buturugi de salcie au aparut puzderie de ciuperci:

S-au topit, apoi au aparut din nou, la vremea aceea am cautat sa vad ce sunt, dar nu au mai prezentat interes apoi.
Urmeaza o bucatica de curcubeu, intr-una din zilele ploioase ale lunii mai, cand ma intorceam de la birou. A fost spectaculos doar pentru ca era mic, mic si acoperit de nori negri.

Apoi a urmat un camp plin de maci. De la nivelul masinii se vedea totul rosu, dar cand am coborat am constatat ca macii doar invadasera o cultura, nu erau ei subiectul:

Tot in drumurile zilnice vedeam pe marginea soselei niste tufe mari, cu flori de un rosu aprins. M-au intrigat mereu, caci le credeam cel putin azalee ( :)) ), dar nu am reusit sa imi conving sotul sa opreasca sa le vad de aproape pana recent. In loc de arbust decorativ cu flori, am descoperit ca tufele erau, de fapt, arțari tătărăști. Oricum, nu mica mi-a fost surpriza sa constat ca aceste seminte ale lor sunt, la origine, rosii!

Si am lasat pentru final partea cea mai recenta, dar si cea mai neplacutaȘ limacsii. De ani de zile ii vanez, am mai redus din ei, dar amfost socata sa vad ca, in doua zile de cand le-am adus de la sera, craitele au fost topite pur si simplu! M-am aplecat, cu ochelarii pe nas, sa vad ce le mananca, totusi si am avut un soc! Se vede din poze ca sunt acolo si limacsi din aia oribili, imensi si nesuferiti, dar si din cei mai mici. Aseara le-am plantat in gauri in care am pus coaja de ou, dupa care le-am impresurat cu coaja din belsug, poate se refac. Nu cred, dar totusi sper.

 

Ma gandeam saptamana trecuta ca nu prea mai gaseam uratenii din astea mari prin gradina, caci i-am vanat aproape zilnic, insa aseara am gasit pur si simplu o invazie, inclusiv de melci cu cochilie si m-am descurajat teribil. Nu stiu cum sa ma mai lupt cu acesti daunatori.