Iarna asta m-a găsit plictisită de toate căciulile pe care le aveam, aşa că am început să caut ceva nou în materie de obiecte de acoperit capul. Am aflat că foarte la modă ar fi bereta franţuzească, dar nu cea clasică, la care s-ar gândi orice român când ar auzi noţiunea de beretă, adică asta.
Nu, este vorba de cea care s-ar apropia mai degrabă de românescul "cuşmă", o combinaţie între căciulă şi beretă. Ceea ce mi s-a părut surprinzător la cele văzute pe stradă este că, deşi franţuzoaicelor le stă foarte bine cu aşa ceva, româncelor nu pare să li se potrivească. Unul dintre motive ar putea fi acela că modelele văzute pe stradă se apropie mai mult de "bereta jamaicană", dar nepăstrând şi cozorocul acesteia, iese un fel de mămăligă trântită fleoşc pe cap.
O simplă căutare de imagini pe google după cuvântul "beretă" mi-a întors nişte modele chiar drăguţe, deci se poate:
Nu, este vorba de cea care s-ar apropia mai degrabă de românescul "cuşmă", o combinaţie între căciulă şi beretă. Ceea ce mi s-a părut surprinzător la cele văzute pe stradă este că, deşi franţuzoaicelor le stă foarte bine cu aşa ceva, româncelor nu pare să li se potrivească. Unul dintre motive ar putea fi acela că modelele văzute pe stradă se apropie mai mult de "bereta jamaicană", dar nepăstrând şi cozorocul acesteia, iese un fel de mămăligă trântită fleoşc pe cap.
O simplă căutare de imagini pe google după cuvântul "beretă" mi-a întors nişte modele chiar drăguţe, deci se poate:
O să încerc în postul următor să fac şi un mozaic cu beretele care mi-au plăcut de pe Flickr, unele dintre ele fiind posibil să aibă şi trimiteri către tipare sau instrucţiuni de executare, pentru cele dintre voi care tricotaţi şi vă tentează să vă faceţi o beretă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu