Sus de tot, la coltul acoperisului casei vecine, m-au intampinat azi mititeii astia cu gura mare, mare, care cere de mancare nonstop. Adica astia:
Iar pe o rosie care incepuse sa se coaca, m-au intampinat astia:
Urat mi-e de ei si stiu ca sunt o faza a unor gandaci, cred ca a alora verzi si puturosi. Erau multi si vioi, de aia mi-au atras atentia.
6 comentarii:
Dragute!
Pasarelele sunt dragute, chiar daca fac galagie. Dar gandacii aia sunt de groaza. Sa le faci de petrecanie, altfel o sa strice rosiile. Culesi cu mana si zdrobiti. Macar de s-ar hrani zburatoarele cu ei.
Dani, nu le mai fac de nici o petrecanie, ca m-am suparat pe gradina si nici n-o mai bag in seama. Munca degeaba si numai deceptii. Gandacii astia probabil ca ar fi ca melcii, bani cheltuiti pe moluscocide degeaba. Oricum, ei au aparut chiar dupa ce a stropit sotul meu pomii si trandafirii si cu insecticid, deci stransul cu mana (pe care nu l-as face, ca mi-e scarba si frica) ar fi chiar egal cu zero ca eficienta.
Cristina, multumesc de intrebare, daaa suntem bine, doar mai putin pe blog. Nu reusesc sa afisez raspunsurile la comentarii ( cred ca am uitat cate ceva) si mai bine raspund aici, la tine. Bravo, blogurile tale sunt foarte active, spor la treaba! (l-am descoperit pe al doilea abia acum, am mult de recuperat). Ne mai vedem pe aici, imbratisari si toate cele bune!
Mi-au placut fotografiile cu puisorii aia cu ciocurile usor galbui. Mai sunt acolo? Si cu gandaceii s-a rezolvat cu siguranta, a venit frigul...Prea repede, nu?
Puisorii au disparut de acolo. Gandacii au crescut si s-au facut plosnite puturoase invazive.
Trimiteți un comentariu